AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului și pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
Analizând propunerea
legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismului și pentru completarea Legii
nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (b720/09.11.2022),
transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa
nr. XXXV/5219/14.11.2022 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu
nr. D1316/15.11.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, sub rezerva însușirii următoarelor observații:
1.
Propunerea legislativă are ca obiect completarea Legii
nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții,
republicată, cu modificările și completările ulterioare,
precum și modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și
completările ulterioare.
Potrivit
Expunerii de motive, „se impun clarificări la nivelul
art. 2 alin. (4) din Legea nr. 50/1991, astfel încât să se poată emite
autorizații de construire și fără documentații de amenajare a
teritoriului și de urbanism aprobate, pentru lucrări de construire a
capacităților de producere a energiei electrice și a hidrogenului din
surse regenerabile situate în intravilanul și extravilanul
localităților”.
2. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar, în aplicarea art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Din punct de vedere al dreptului european, prin prisma obiectului specific de reglementare, prezentul proiect nu transpune o directivă, și nici nu asigură condițiile punerii în aplicare a unui regulament european, atât problematica amenajării teritoriului și urbanismului, cât și a autorizarea executării lucrărilor de construcții, la nivelul statului român, țin de competența de reglementare exclusivă a autorităților naționale responsabile, în acord cu exigențele dreptului intern.
Așa
cum reiese și din cuprinsul instrumentului de prezentare și motivare,
propunerea legislativă are ca suport unele dintre dispozițiile conținute
de Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a
Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din
surse regenerabile, directivă transpusă de altfel, la nivelul dreptului
intern printr-o serie de acte normative de profil[1]
, în virtutea calității României de stat membru al UE, în aplicarea
prevederilor
art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii
Europene (TFUE), adoptat în cadrul Tratatului de la Lisabona.
Astfel, sub aspectul Obiectivului general obligatoriu al Uniunii Europene până în anul 2030, stabilit în cadrul art. 3, alin. (1) din Directiva (UE) 2018/2001, „Statele membre asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 este de cel puțin 32 %”, în timp ce potrivit alin. (2) al aceluiași articol „Statele membre stabilesc contribuții la nivel național pentru îndeplinirea în mod colectiv a obiectivului general obligatoriu al Uniunii stabilit la alineatul (1) din prezentul articol în cadrul planurilor lor naționale integrate ...”.
Totodată, în acord cu dispozițiile alin. (3) și (4) ale art. 15, „Statele membre se asigură că, la planificarea, inclusiv amenajarea timpurie a teritoriului, proiectarea, construirea și renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale, comerciale sau rezidențiale și a infrastructurii energetice, inclusiv rețele electrice, de încălzire și răcire centralizată, de gaze naturale și de combustibili alternativi, autoritățile lor competente de la nivel național, regional și local includ dispoziții vizând integrarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, inclusiv vizând autoconsumul de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile”, respectiv „Statele membre introduc măsuri adecvate în reglementările și codurile lor privind construcțiile pentru a crește ponderea tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile în sectorul construcțiilor”.
5. La titlu, propunem indicarea actelor normative supuse modificării și completării în ordinea cronologică a adoptării acestora.
Ca urmare, pentru o redactare specifică stilului normativ, propunem reformularea titlului și a părților introductive ale actualelor art. I și II, astfel:
„Lege pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul”.
„Art. I. - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:”.
„Art.
II. - Legea
nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:”.
6. La actualul art. I, la partea dispozitivă a pct. 1, în acord cu uzanțele de redactare a actelor normative, expresia „ după alin. (1)” va fi redată sub forma: „ după alineatul (1)”.
La
textul propus pentru alin. (11) al art. 311
din Legea
nr. 350/2001, cu modificările și completările
ulterioare, referitor la dispoziția potrivit căreia: „dreptul de
construire se acordă și în lipsa documentațiilor de amenajare
a teritoriului și de urbanism aprobate pentru lucrări de
construire a capacităților de producere și stocare a energiei
electrice și a hidrogenului din surse regenerabile situate în
intravilanul și extravilanul localităților”, precizăm că aceasta
nu este în acord dispozițiile din Legea nr. 50/1991, republicată, cu
modificările și completările ulterioare (anexa nr. 2), potrivit cărora intravilanul
localității este definit precum teritoriul care constituie o
localitate, care se determină prin Planul urbanistic general (PUG)
înăuntrul căruia este permisă realizarea de construcții, în
condițiile legii.
De asemenea, intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe bază de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localității. Înăuntrul extravilanului localității, autorizarea executării lucrărilor de construcții este restricționată, în condițiile legii.
Totodată, potrivit art. 23 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Ulterior aprobării Planului General de Urbanism - PUG - pot fi introduse în intravilanul localităților și unele terenuri din extravilan, numai în condiții temeinic fundamentate pe bază de planuri urbanistice zonale - PUZ, aprobate potrivit legii”.
Așadar, trebuie revăzută și reformulată dispoziția potrivit căreia este permisă construirea în extravilanul localității în lipsa documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate.
De asemenea, referitor la instituirea unei excepții de la prevederile alin. (1) al art. 311, potrivit căruia „Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentațiilor de urbanism și regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi”, în sensul acordării dreptului de construire și în „lipsa documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism”, așa cum se propune prin prezentul proiect, apreciem că, o astfel de dispoziție ar afecta securitatea raporturilor juridice instituite de actul normativ de bază, precum și însăși scopul acestuia, respectiv, „să asigure indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă și responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiții de locuire adecvate, calitatea arhitecturii, protejarea identității arhitecturale, urbanistice și culturale a localităților urbane și rurale, condiții de muncă, de servicii și de transport ce răspund diversității nevoilor și resurselor populației, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecției peisajelor naturale și construite, conservarea biodiversității și crearea de continuități ecologice, securitatea și salubritatea publică, raționalizarea cererii de deplasări”.
Astfel, în considerarea celor de mai sus, o astfel de exceptare nu poate fi instituită.
Această observație este valabilă, în mod corespunzător, și pentru intervențiile legislative preconizate asupra Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la actualul art. II.
Totodată, este necesară definirea sintagmei „energiei electrice și a hidrogenului din surse regenerabile” sau inserarea unei dispoziții de trimitere la actele normative care definesc aceste noțiuni.
7. La pct. 2, la textul propus pentru alin. (1) al art. 65, întrucât nu se preconizează modificarea în întregime a acestui articol, formularea „Art. 65. -”, din debutul textului propus pentru alin. (1), va fi eliminată.
Totodată, sintagma „cu excepțiile prevăzute de prezenta lege precum și de alte acte normative în vigoare” are caracter vag, fiind necesară reanalizarea acesteia în considerarea observației de la punctul precedent.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 1337/07.12.2022